Eficienta sta in dunga de la camasa.

Calcatul hainelor este , fara indoiala la mine, cea mai fara rost activitatea pe care putea sa o inventeze omul. Acum ma intreb care a fost omul ala atat de retardat incat sa zica ” mai fratilor, hai sa lucram o ora sa indreptam perfect o haina, ca apoi sa o sifonam in 3 secunde”. Are sens, nu?

Nu am fost niciodata adeptul ideei ca haina il face pe om, dar hei, nu trebuie sa fiu eu de acord, daca societatea zice, cine-s eu sa ma lupt impotriva unor lucruri aparent neinsemnate? Oricum, nu-mi amintesc vreo situatie in care sa fi fost dezavantajat de vestimentatie, dar am fost in multe situatii in care ma ofticam ca m-am chinui atat sa fiu “potrivit”.

Sunt adeptul eficientei. Nu vad nici o eficienta in ati bate capu o ora sa indrepti o camasa, cand mintea este cea care duce treaba la un rezultat pozitiv.

Sunt multe aspecte de luat in calcul cand ai costumatia potrivita, da impresia de organizare, atentie la detalii, interesul sporit in ceea ce urmeaza sa faci, respectul pentru persoana din fata ta si alte chestii pozitive care se inoculeaza in persoana cu care interactionezi, dar intr-un final ajunge ca totul sa cantareasca extrem de putin, daca creierasul tau nu este deloc potrivit.  Imi pare mai potrivit sa petreci acea ora incercand o abordare mai buna, decat consumanad timp si energie cu o cuta neastamparata.

In general am o problema cu gatitul, de orice natura si cu orice ocazie. Omu zice ca-i mai bine sa-si vanda imaginea. Omu cumpara imagine in loc de eficienta si rezultatea. Costumul va rezolva acea problema. Daca vii impbracat lejer, nu mai ai aceleasi cunostinte, pur si simplu ti-ai lasat creierul in cravata din magazin. Cunostintele tale au un pret si trebuie asortate cu o camasa potrivita.

Ar trebui sa existe pe piata doar haine care nu se calca si gata problema.